Bun venit la o nouă ediție a articolului nostru! 😊
Astăzi abordăm cultura organizațională dintr-o perspectivă diferită: nu ca un set de valori frumos formulate, ci ca un activ strategic. Cultura nu este „soft”. Ea influențează deciziile, modul în care sunt gestionate riscurile și felul în care performanța se manifestă chiar și atunci când nimeni nu supraveghează direct.
În esență, cultura este sistemul de operare al performanței sustenabile.
De ce contează cultura organizațională?
În ultimii ani, tot mai mulți lideri și membri ai consiliilor de administrație au recunoscut că cultura influențează direct rezultatele financiare, reputația și capacitatea de adaptare a organizației.
În contextul muncii hibride și al schimbărilor accelerate, coeziunea socială și experiența angajaților au devenit mai fragile. În lipsa unei culturi clare, apar neîncrederea, fragmentarea și scăderea implicării.
Culturile toxice – caracterizate prin ostilitate, competiție internă excesivă sau lipsă de transparență – afectează retenția, productivitatea și încrederea investitorilor. În schimb, culturile sănătoase cresc adaptabilitatea, inovația și capacitatea de execuție.
Ce înseamnă, de fapt, cultura?
De-a lungul timpului, cultura organizațională a fost privită din mai multe unghiuri.
- Cultura ca valori și comportamente.
Valorile declarate influențează comportamentele. Dar ele devin relevante doar atunci când sunt reflectate în deciziile reale.
- Cultura ca sistem și climat.
Cultura se vede în modul în care sunt gestionate informațiile, responsabilitatea, diversitatea sau luarea deciziilor. Procesele interne creează climatul organizațional.
- Cultura ca tipare și norme.
Există reguli nescrise despre „cum se fac lucrurile aici”. Aceste tipare devin standardul informal al organizației.
- Cultura ca identitate în piață.
O perspectivă mai recentă pune accent pe valoarea externă a culturii. Cultura este „corectă” atunci când creează valoare pentru clienți, investitori și comunitate. Nu este suficient ca angajații să se simtă bine între ei; cultura trebuie să susțină poziționarea și promisiunea organizației în piață.
Cultura și structura – două realități interdependente
Cultura influențează din interior: modelează modul în care oamenii gândesc și reacționează. Structura reglementează din exterior: stabilește roluri, responsabilități și fluxuri de autoritate.
Dacă structura contrazice valorile declarate, cultura devine un obstacol în calea schimbării. O organizație care promovează inovația, dar funcționează într-o structură rigidă și centralizată, va genera frustrare și blocaje.
În schimb, atunci când structura și cultura sunt aliniate, organizația devine coerentă și eficientă. Distribuția puterii, nivelul de formalizare, gradul de autonomie – toate reflectă ceea ce compania crede cu adevărat despre performanță.
Cum se creează sau se schimbă cultura?
Transformările culturale reușesc atunci când există un motiv clar și o direcție strategică. Schimbarea nu pornește de la sloganuri, ci de la întrebarea: „Pentru ce vrem să fim cunoscuți în piață?”
Un cadru simplu presupune:
- Definirea culturii dorite, pornind de la strategia și identitatea organizației.
- Comunicarea constantă și coerentă a acestei direcții.
- Traducerea valorilor în comportamente concrete, prin implicarea angajaților.
- Integrarea culturii în procesele organizaționale – recrutare, evaluare, recompensare, decizii strategice.
- Exemplul liderilor, care modelează prin acțiuni valorile declarate.
Cultura nu se măsoară prin afișe, ci prin rezultate – experiența angajaților, satisfacția clienților, încrederea investitorilor.
Cultura ca responsabilitate strategică
Una dintre greșelile frecvente este delegarea culturii exclusiv către HR. Cultura nu este un program, ci un sistem care trebuie tratat la nivel de board, la fel ca strategia sau riscul.
Organizațiile performante nu doar diagnostichează cultura actuală, ci definesc cultura necesară pentru a susține strategia viitoare. Ele aliniază valori, procese și leadership într-un mod coerent.
Cultura organizațională nu este un concept abstract și nici un exercițiu de imagine. Este modul în care strategia prinde viață în comportamentele zilnice.
Organizațiile care tratează cultura ca pe un activ strategic – nu ca pe un element decorativ – își construiesc un avantaj competitiv pe termen lung.
Pentru că, în final, cultura este cea care rămâne atunci când regulile nu sunt scrise și când nimeni nu privește.
Cu recunoștință,
Echipa TARGET HR ✨
Ne găsiți și pe alte platforme sociale ⬇️
